Povestea noastră a început demult, în anul 2007, când am deschis primul cabinet individual de psihologie, cu numele de atunci Ruxandra Filipescu. Ulterior, am funcționat într-un alt spațiu, pentru ca acum să ne deschidem porțile în strada Nicolae Iorga, nr. 10, Pașcani, județ Iași.
Sala de așteptare a cabinetului aflată la parter oferă spațiul pentru cele câteva minute de așteptare care pot surveni inerent, sau pentru ca dvs să puteți aștepta ca aparținător persoanele pe care le însoțiți.
La etaj ajungem în sala cabinetului….. locul pentru începutul călătoriei personale…
Cu toate că formarea în psihologie, și mai ales în consiliere și psihoterapie implică foarte mulți ani de studiu și mai ales practică, psihologul nu este ghicitor și nu are de unde să știe care este problema pentru care v-ați prezentat. Este foarte important să expuneți dificultatea așa cum o percepeți și cum este pentru dvs pentru ca specialistul să poată integra elementele și să configureze o viziune de anasamblu.
Psihologul își poate structura o imagine a problemei pentru ca putea fi un sprijin real pentru dvs. Relația terapeutică nu este o relație de prietenie și taifas care implică evalurăi personale despre dvs.
Aici se întâlnește des confuzia între psihiatrie și psihologie sau psihoterapie. Prescrierea medicației sau internarea în unitate de spital este realizată de medic, deci poate fi realizată de medic PSIHIATRU. Psihologii, și când spun psihologii includ și formarea în consiliere și psihoterapie nu realizează internări și nu prescriu medicație. Este adevărat că și unii medici psihiatri sunt terapeuți deoarece au ales o specializare într-o școală de formare în psihoterapie, dar aceasta înseamnă doar că se suprapun cele două specializări, nu că psihologul este medic și poate prescrie rețete.
Psihologul nu oferă soluții. Consiliere și psihoterapia este un proces cu o durată variabilă ce necesită comunicare și colaborare. Specialistul nu deține adevărul absolut în viața unei alte persoane ci poate contribui cu cunoștințele, tehnicile și abilitățile pe care le deține pentru a construi împreună cu clientul creșterea terapeutică.
Sarcina specialistului nu este aceea de a a face anchetă pentru a stabili adevărul, nu este instanță de judecată și nici judecător absolut.
O altă credință este aceea că dacă specialistul nu a traversat experiențe de viață similare cu ale clientului nu va avea abilitatea de a înțelege. Acum gândiți-vă vă rog ce ar însemna ca un psiholog să traverseze toate experiențele de viață sau evenimente asemănătoare cu ale clienților. Acest lucru este aproape imposibil și nu constituie factor terapeutic în sine. Abilitățile și competențele dobândite de specialist în cursul formării pot fi suficiente pentru conturarea problematicii și a intervenției fără să fie necesară experimentarea tuturor problematicilor existențiale.
Am întâlnit des credința că un psiholog are abilități apropiate magiei, ca să nu mai spun că uneori, în cazuri rare ce e drept, aceste două aspecte se confundă. Îmi pare rău dacă dezamăgesc, dar specialistul nu este magician, nu are abilități de a hipnotiza, controla sau citi gândurile unei alte persoane cu sau fără acordul acesteia.
Răspunsul este că terapia este un proces ce necesită implicare și prezență. Nu este o acțiune singulară, iar beneficiile terapiei nu pot fi grăbite sau accelerate, fiind în strânsă legătură cu modalitatea de intervenție, precum și cu resursele clientului.
Intervenția terapeutică din cabinet poate fi diferită ca timp și obiective comparativ cu intervenția realizată de exemplu în spital. Aici, dețin o experiență de aproximativ 14 ani în lucrul cu pacienții grav bolnavi sau diagnosticați cu afecțiuni limitatoare de viață.