28 apr. Povestea Anei
Iarna se instaura rapid anunțând sărăbători magice prin zăpada cernită pe sub felinarele ce aruncau o lumină gălbuie amestecată cu amurgul după-amiezilor târzii. Peste tot ferestrele magazinelor opreau privitorii grăbiți cu clinchetul suav al clopoțeilor decorativi ce se legănau frenetic peste câte un costum roșu aprins. Cu câteva zile înainte de Crăciun intră în cabinet Ana, o ființă plăpândă, înaltă, cu un mers ușor legănat. Hainele ei groase păreau mult prea mari pentru un trup firav iar mâna pe care o întinde timid arată un tremor fin și constant. Ana are 23 de ani și este studentă la o facultate de arte vizuale. De câteva luni, mama ei a observat o schimbare semnificativă în comportamentul și aspectul Anei: a slăbit drastic, evită mesele în familie și petrece ore întregi analizându-se în oglindă. Deși corpul ei pare vizibil fragil, Ana insistă că se simte „mai bine ca niciodată” deși are deja două spitalizări ca urmare a stărilor de rău din timpul cursurilor.
- Mama se îngrijorează degeaba, într-adevăr nu mai mănânc așa cum mâncam înainte dar mă simt foarte bine, parcă zbor. Am munci mult să ajung unde sunt acum și dacă nu mă interesa perfecțiunea poate că nu aș fi reușit. Ca să fac facultatea asta a trebuit să mă mut, să ies în evidență, a trebuit până și să aleg între ce vreau eu și relația mea pentru că el nu a vrut să se mute după mine.
Face o pauză privindu-și mâinile tremurânde în timp ce își mușcă buza pentru a opri cele câteva lacrimi ce stau agățate de gene. Pare că nu mai are energie să urmărească calea umedă pe care o lasă pe obrajii palizi.
- Am fost învățată că frumusețea înseamnă fragilitate, iar eu nu mai vreau să ajung ca înainte, mai am puțin de slăbit și apoi mă opresc.
Analiza psihologică
Anorexia nervoasă (AN)
Criterii DSM-5 pentru diagnostic:
A. Restricționarea semnificativă a aportului caloric, ce duce la o greutate corporală semnificativ mai mică decât cea așteptată pentru vârsta, sexul și dezvoltarea individuală. De exemplu, o greutate corporală mai mică decât 85% din greutatea ideală.
B. Teama intensă de a câștiga în greutate sau de a deveni supraponderal, chiar dacă există o greutate semnificativ redusă.
C. Distorsiune semnificativă a imaginii corporale sau o percepție greșită a propriei greutăți și forme corporale, influențând sever modul în care individul se evaluează pe sine.
Subtipuri:
Subtip restrictiv: În care individul nu practică episoade de mâncat compulsiv sau comportamente de eliminare (voma, abuz de laxative).
Subtip cu episoade de purjare: În care individul recurge la vomitături sau utilizarea de laxative pentru a controla greutatea.
🔍 Criteriile DSM-5 pentru Anorexia Nervosa (și cum se aplică în cazul Anei):
A. Restricție persistentă a aportului alimentar, care duce la o greutate corporală semnificativ sub cea minim normală pentru vârstă, sex, traiectoria de dezvoltare și sănătate fizică.
➡️ Ana a slăbit aproximativ 15 kg în ultimele 6 luni și are un IMC de 16,5 (sub limita normală).
B. Teamă intensă de a lua în greutate sau de a deveni grasă, chiar dacă este subponderală.
➡️ Ana mărturisește că “nu vrea să ajungă ca înainte” și că “încă mai are grăsime pe coapse”, deși este vizibil sub greutatea optimă.
C. Tulburare în modul în care este percepută greutatea sau forma propriului corp, influențând stima de sine în mod exagerat sau negând gravitatea greutății scăzute actuale.
➡️ Ana se descrie ca fiind „puțin plinuță” și spune că se simte „mai în control” când nu mănâncă. Nu recunoaște că greutatea ei scăzută este periculoasă.
Ce poate face psihoterapia?
Procesul terapeutic
Lucrul terapeutic se concentrează pe:
- reconstrucția relației cu mâncarea și corpul;
- dezvoltarea unei stime de sine care să nu se bazeze exclusiv pe aspectul fizic;
- identificarea emoțiilor care stau la baza comportamentelor restrictive;
- lucrul pe traumă și presiunea socială;
- colaborare cu un nutriționist și, uneori, intervenție psihiatrică, dacă este necesar.