08 apr. Costuri ascunse
Toamna părea să se așterne alene printre frunzele odată verzi ce încă mai păstrau bucuria soarelui și mirosul arșiței. Aerul devenise brusc rece și roua primăverii se transformase în strălucirea unei brume subțiri peste câmpuri. Era o dimineață rece când Augustin a pășit pentru prima dată în cabinet. Mâinile aveau un tremor fin pe care încerca să îl ascundă strângând spasmodic pumnii în buzunarul hainei vechi și mult prea subțiri pentru vremea de afară. Riduri adânci îi conturau ochii obosiți și obrajii palizi.
Se așeză ezitant pe scaun și își plimbă scurt mâinile prin părul răvășit. „Nu mai pot,” spuse cu o voce stinsă. „Mi-am distrus viața, mi-am îndepărtat familia, iar acum nu mai am nimic.”
Își aminti de adolescența lui, de prima țigară, de primul prieten care i-a oferit ceva „mai puternic”. La început, a fost doar curiozitate care s-a transformat repede într-o nevoie de euforie. Credea cu tărie în iluzia că drogurile îi vor oferi o viață suportabilă, mult diferită de suferința pe care credea că o trăiește în prezent. Pierduse un loc de muncă, soția plecase cu cei doi băieți gemeni departe de „viața dezorganizată” pe care i-o reproșa în timp ce părinții se întreceau în a-i aduce insulte atât lui cât și lor pentru felul în care l-au crescut așteptând de la el să se schimbe pentru a putea trăi și ei cu propria vinovăție a eșecului.
- Am încercat, chiar am încercat, dar mereu îmi spun, MÂINE…de mâine mă voi lăsa și voi fi cel mai tare…iar mâine nu vine niciodată. Mi-au reproșat că nu îi iubesc, că nu înseamnă nimic pentru mine dacă nu renunț..dar nu are legătură cu iubirea, normal că îi iubesc, doar că…nu pot…poate chiar nu înseamnă pentru mine atât de mult cât să renunț, și atunci, ce fel de părinte, fiu și soț sunt eu???
Dădu din cap descurajat strângând și mai tare în pumni o viață ce îi scăpa printre degete. Trecuse de la propria neputință la o autodevalorizare globală ce antrena cu ea spaime și lacrimi.
Analiză psihologică
Conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5-TR), tulburarea de consum de substanțe (adicția de droguri) este diagnosticată pe baza unui set de 11 criterii. Aceste criterii sunt grupate în patru categorii majore: control afectat asupra consumului, probleme sociale, utilizare riscantă și criterii farmacologice.
Criteriile DSM-5 pentru tulburarea de consum de substanțe
- Consumul de substanță în cantități mai mari sau pe o perioadă mai lungă decât era intenționat.
- Dorința persistentă sau eforturi nereușite de a reduce sau controla consumul.
- Petrecerea unui timp considerabil pentru obținerea, utilizarea sau recuperarea după efectele substanței.
- Pofta (craving) intensă de a consuma substanța.
- Eșec în îndeplinirea obligațiilor majore la locul de muncă, școală sau acasă din cauza consumului.
- Continuarea consumului în ciuda problemelor sociale sau interpersonale cauzate de substanță.
- Renunțarea sau reducerea activităților importante din cauza consumului.
- Utilizarea repetată a substanței în situații periculoase (de exemplu, conducerea unui vehicul sub influență).
- Continuarea consumului în ciuda conștientizării problemelor fizice sau psihologice cauzate de substanță.
- Toleranța – necesitatea unor doze mai mari pentru a obține același efect sau diminuarea efectului la aceeași doză.
- Sevrajul (simptome de abstinență) – apariția simptomelor neplăcute la oprirea consumului sau utilizarea substanței pentru a evita aceste simptome.
Severitatea tulburării
- Ușoară: 2-3 criterii prezente
- Moderată: 4-5 criterii prezente
- Severă: 6 sau mai multe criterii prezente
Aceste criterii sunt utilizate pentru a diagnostica dependența de diverse substanțe, cum ar fi alcoolul, opioidele, stimulentele, canabisul și alte droguri.
Ce poate face psihoterapia?
Psihoterapia este un instrument esențial în tratarea dependenței de droguri, ajutând persoanele afectate să își înțeleagă comportamentele, să își dezvolte strategii de coping și să își reconstruiască viața. Aceasta poate fi utilizată singură sau în combinație cu tratamente medicale.
Cum ajută psihoterapia în adicție?
1. Identificarea cauzelor dependenței
- Explorarea traumelor, stresului sau factorilor de mediu care au contribuit la consum.
- Înțelegerea motivațiilor și a declanșatorilor consumului.
2. Dezvoltarea strategiilor de coping
- Învățarea unor modalități sănătoase de a face față stresului, anxietății și emoțiilor negative.
- Dezvoltarea mecanismelor de gestionare a poftelor („craving”).
3. Schimbarea tiparelor de gândire și comportament
- Restructurarea gândurilor negative legate de sine și de dependență.
- Construirea unor obiceiuri sănătoase și evitarea factorilor declanșatori.
4. Îmbunătățirea relațiilor sociale
- Repararea relațiilor afectate de consum.
- Învățarea abilităților de comunicare și reconectarea cu familia și prietenii.
5. Creșterea motivației și a încrederii în sine
- Fixarea obiectivelor realiste și sustenabile pentru recuperare.
- Creșterea stimei de sine și dezvoltarea unui sentiment de control asupra propriei vieți