Eu nu sunt eu

Ușa se deschise ușor și în prag apăru o femeie mărunțică , cu ochii blânzi și glas firav. În spatele ei un tânăr înalt se legăna de pe un picior pe altul într-un ritm sacadat. Părul castaniu roșcat se ițea în fire rebele pe lângă căștile ce zumzăiau vesele. Privea încruntat ținându-și mâinile în buzunarele lungi ale pantalonilor. Toată ființa sa se împotrivea acestei întâlniri dar știa că mama lui nu va renunța până nu va ajunge la cabinetul psihologului. Nu înțelegea ce căuta în fața acelei uși albe, cu literele scrise pe ea „Cabinet individual de psihologie”, un loc care pentru el nu însemna decât o altă pierdere de timp. Era convins că nimic nu putea schimba ceea ce era, nimic nu ar fi putut să îl facă să devină „normal”, așa cum îi spunea mama lui.

„De ce trebuie să fiu aici?” își tot repeta în gând, simțind un amestec de furie și o indiferență rece care-l cuprindea de fiecare dată când cineva îi spunea ce să facă. Mama lui îl privea cu un amestec de durere și disperare. Părea că totul în jurul lor se destrăma, iar ea nu mai știa cum să-l ajute.

Când au intrat în cabinet, Radu s-a așezat pe canapeaua mare desfăcându-și brațele și picioarele ca pentru a ocupa tot spațiul din jur, ochii săi încruntați privind cu un amestec de dispreț și sfidare. În liniștea spațiului s-a auzit salutul molcom al mamei iar privirea ei a lunecat temătoare spre tânărul de lângă ea. Radu a răspuns mut printr-o ridicare de umeri, iar privirea lui se îndreptă spre o reprezentare grafică a unui pod, apoi începu hotărât „Nu cred că am ce să discut cu tine. E doar o pierdere de timp. Mama a venit cu ideea asta, nu eu,” a spus el, cu o voce rece, aproape lipsită de emoție. Mă plictisesc. Nu-mi pasă. Profesorii sunt toți idioti. Mă simt ca și cum nu aparțin acolo. Cei care mă enervează sunt prea slabi, iar ceilalți sunt la fel de plictisiți ca mine. Nimeni nu mă poate atinge, nimeni nu mă poate controla. Eu fac ce vreau. Acesta e rezumatul să te scutesc de întrebări”.

Mama își frământă mâinile și buzele ei conturează perspectiva ei asupra situației.

Radu nu credea în reguli, nu înțelegea de ce oamenii își petreceau timpul încercând să fie buni, să ajute sau să își facă prieteni. În schimb, se simțea superior, ca și cum cei din jur erau doar pioni într-un joc pe care el îl controla. Nu-i păsa dacă cei pe care îi rănea erau nevinovați; pentru el, lumea era un loc în care doar cei puternici supraviețuiau, iar el era, fără îndoială, mai puternic decât toți.

De la o vârstă fragedă, Radu își dăduse seama că își putea manipula colegii, părinții și pe oricine altcineva pentru a obține ce voia. Mințea cu o naturalețe înfricoșătoare, făcându-i pe cei din jur să creadă că îl cunoșteau pe adevăratul Radu, când de fapt el se ascundea în spatele unei măști perfecte.

A avut mereu o relație ciudată cu autoritățile. Nu-i respecta pe profesori, nu asculta de părinți, și își batea joc de regulile școlii. Când cineva încerca să-l oprească, el reacționa cu o indiferență absolută, ca și cum nimic nu ar fi avut vreun impact asupra lui. Nu-i păsa că cei din jur erau deranjați de comportamentul său, iar dacă cineva încerca să-i atragă atenția, el făcea ca acel om să se simtă mic și lipsit de importanță.

Chiar și în relațiile sale personale, Radu era distant. Prietenii îl adorau, dar niciunul dintre ei nu știa că, pentru el, aceste relații nu însemnau nimic. Le folosea doar pentru a obține ce voia. Când cineva începea să-l ceară sau să-i pună întrebări prea intime, el dispărea din viața acelei persoane fără nicio remușcare, fără vreo explicație.

Analiza psihologică

Conform DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale, ediția a 5-a), tulburarea de personalitate antisocială (TPA) este caracterizată printr-un model pervaziv de nerespectare și încălcare a drepturilor altora, care începe în copilărie sau adolescență și continuă în viața adultă.

Criteriile de diagnostic DSM-5 pentru Tulburarea de Personalitate Antisocială:

Un model pervaziv de nerespectare și încălcare a drepturilor altora, manifestat prin cel puțin trei dintre următoarele criterii:

(1) Eșec în conformarea cu normele sociale privind comportamentul legal, manifestat prin acte repetate care duc la arestări sau alte probleme legale.

(2) Înșelăciune (tendință la minciună frecventă, utilizarea de pseudonime sau înșelarea altora pentru beneficii personale sau plăcere).

(3) Impulsivitate sau eșec în planificarea pe termen lung.

(4) Iritabilitate și agresivitate, evidențiate prin lupte fizice frecvente sau atacuri asupra altora.

(5) Dispreț față de siguranța proprie sau a altora.

(6) Iresponsabilitate constantă, manifestată prin eșec repetat în menținerea unui loc de muncă stabil sau respectarea obligațiilor financiare.

(7) Lipsă de remușcări, indicată prin indiferență sau justificarea acțiunilor care au rănit, maltratat sau furat de la alții.

Persoana trebuie să aibă cel puțin 18 ani pentru a primi acest diagnostic.

Există dovezi ale unei tulburări de conduită înainte de vârsta de 15 ani, cum ar fi:

Comportament agresiv față de oameni sau animale

Distrugerea proprietății

Fraudă sau furt

Încălcări grave ale regulilor sociale

Comportamentul antisocial nu este exclusiv rezultatul schizofreniei sau al unei tulburări bipolare.

Aspecte importante despre Tulburarea de Personalitate Antisocială:

Persoanele cu TPA pot fi manipulative, insensibile și iresponsabile.

Nu simt remușcări pentru faptele lor și nu învață din experiențe negative.

Pot avea tendințe criminale sau pot fi implicate în înșelăciuni, abuz de substanțe și comportamente riscante.

Este adesea asociată cu narcisismul și comportamentul psihopatic, deși acestea nu sunt sinonime.

Aceasta este una dintre cele mai dificile tulburări de personalitate de tratat, deoarece persoanele afectate nu văd propriul comportament ca fiind problematic.

Ce poate face psihoterapia

Psihoterapia poate juca un rol important în gestionarea și tratarea Tulburării de Personalitate Antisocială (TPA), deși este adesea o provocare din cauza lipsei de remușcări și a dificultății pacienților de a recunoaște problemele proprii. Totuși, anumite abordări pot avea un impact pozitiv:

Obiectivele psihoterapiei pentru TPA:

• Îmbunătățirea controlului impulsurilor și reducerea comportamentelor agresive.
• Dezvoltarea empatiei și a capacității de a înțelege emoțiile altora.
• Învățarea responsabilității sociale și a respectării normelor.
• Identificarea și schimbarea tiparelor de gândire distorsionate, cum ar fi justificările pentru comportamentul antisocial.
• Reducerea comportamentelor riscante, cum ar fi consumul de substanțe sau violența.

Factori de succes în psihoterapie:

Stabilirea limitelor clare și a unei relații terapeutice bazate pe respect reciproc.

Motivarea externă, cum ar fi dorința de a evita consecințe legale sau sociale.

Abordări orientate pe soluții, mai degrabă decât pe introspecție emoțională profundă.

Implicarea pe termen lung, deoarece schimbarea comportamentală este un proces gradual.

Cabinet individual de psihologie Ruxandra Toma oferă beneficiarilor evaluare psihologică cu scop psihodiagnostic la cererea clienților, a comisiilor sau autorităților, consiliere și psihoterapie individuală și de grup. Cabinetul se află în Pașcani, str. Nicolae Iorga nr. 10, județ Iași.